miercuri, 20 iunie 2012

Amorsarea discuţiei


Un caz de asemănare în concursul Shiki Monthly Kukai

        Shiki Monthly Kukai face, în urma ultimului concurs din mai 2012, următoarea înştiinţare: li s-a adus la cunoştinţă că poemul cîştigător are serioase asemănări în construcţie, imagine şi emoţia împărtăşită cu un altul publicat în 2007.


origami rose…
his fingers gently
unfolding me

Margaret Dornaus

snowfall
his fingers slowly
unbutton me

Roberta Beary


        Fără să spună nimic despre vreo sancţionare a poemului cîştigător (pentru un eventual plagiat), se face precizarea că:

“Aceasta este deci o reamintire făcută autorilor că, în vreme ce e acceptabil ca în haiku să faci aluzie deliberată la o altă creaţie, cînd o faceţi în acest kukai, ar trebui să faceţi cunoscut poemul la care faceţi aluzie odată cu trimiterea poemului vostru şi, vă rugăm, contactaţi-l şi pe autor sau pe deţinătorul copyright-ului pentru a primi de la el încuviinţarea.”

Se adaugă de asemenea un punct în regulamentul de participare:

        “Pe parcursul votării, dacă observaţi o similaritate între un poem listat pentru  vot şi un haiku citit de voi înainte, vă rog încunoştinţaţi-ne cît de repede puteţi în aşa fel încît să putem încerca să rezolvăm problema. Aceasta este foarte rar un caz de plagiat şi poate fi doar o aluzie făcută la un poem original. Chiar dacă participantul la kukai nu doreşte să-şi retragă poemul, s-ar putea ca acesta să fie inclus ca anonim în lista rezultatelor şi de asemenea să fie comparate poemele astfel încît votanţii să poată comenta asemănările. Aceasta ne-ar putea ajuta pe toţi să discernem dimensiunea acceptabilă a asemănărilor  posibile în concurs şi dacă există sau nu încălcarea drepturilor de autor.”


Ce este plagiatul

        A plagia înseamnă a-ţi însuși, a copia total sau parțial ideile, expresiile,  operele etc. cuiva, prezentându-le drept creații personale; a comite un furt literar, artistic sau științific.

        Plagiatul acuză intenţia flagrantă de furt, faptul că cel care abuzează de opera cuiva nu aminteşte nicăieri sursa celor prezentate în creaţia sa. Altfel, el poate cita fragmente sau pentru ideile inspirate fără a cita mot a mot poate da în subsol sau la finele lucrării lui note bibliografice.

        Plagiatorul este cel prins cu mîţa-n sac. În textul lui se găsesc fragmente mai mari sau mai mici care aparţin altui autor fără să fie însoţite de semnele citării. Sau idei şi expresii ale altora fără să de în nicun fel de înţeles că ele nu i-ar aparţine.

        Plagiatul este o infracţiune la legea drepturilor de autor. Dar literar există şi o repetare servilă a ideilor şi metodelor predecesorilor nepedepsită de lege. Epigonii sînt doar neputincioşi în a crea noul şi a se desprinde de tutela maeştrilor.

        În ce priveşte haiku-ul, există mai multe circumstanţe care fac mai dificilă decizia asupra faptului că un poem este sau nu un plagiat al altuia. Le enumăr:

·        existenţa procedeului legitim honkadori, variaţia aluzivă, care permite autorului să uzeze în poemul său de fragmente, structură, temă asemănătoare (sau identică) cu un alt poem cunoscut pentru a improviza pornind de la acestea un alt poem
·        simplitatea deplină a limbajului folosit care face ca unele sintagme să fie atît de comune încît să nu poţi declara că aparţin atît unui anume poem cît limbii uzuale folosite de oricine spontan, zi de zi
·        incapacitatea memoriei de a reţine poeme atît de scurte şi de nepretenţioase ca limbaj pentru a putea evita posibilitatea de a nu cădea întîmplător şi involuntar peste expresii folosite deja de alţii (pe care poate le-ai citit în haiku-uri dar ai uitat că ai făcut-o)


Honkadori


        “Honkadori este folosirea de către un poet a unui cuvînt, a unei expresii a une idei de la un poet renumit şi aducerea acestora în propriul poem într-o formă relativ nouă, păstrînd elementele ce indică sursa. Este o practică curentă în poezia niponă.” (Florin Vasiliu, Camelia Başta – Poezia lirică japoneză, Valori estetice)

“În poezia japoneză, honkadori este o aluzie la un poem mai vechi (care ar trebui în genere recunoscută de potenţialii cititori) inclusă  într-un poem nou.”

“Strict vorbind, acesta e un termen tehnic folosit pentru waka sau renga şi adoptat de asemenea, mai tîrziu, pentru haikai-no-renga cu reguli speciale de folosire. Prin urmare nu este cu adevărat un termen propriu pentru haiku deşi a devenit uzual. Honka din honka-dori înseamnă şi moto-uta, însemnînd în original poem.

Honka-dori înseamnă a scrie un poem nou cu aluzii la o honka (alt poem). Cînd scrii un honkadori cu referire la un poem nu prea cunoscut, este bine să menţionezi originalul, să-ţi precizezi intenţia de a scrie propria versiune şi apoi să-ţi scrii mai  jos poemul tău. Astfel, cititorul va şti că nu este vorba de un poem de sine stătător ci de un haiku în context.”  (http://en.wikipedia.org/wiki/Honkadori)

Rezolvarea cazului în concursul Shiki

        Organizatorii concursului Shiki au procedat cu o desăvîrşită eleganţă  dar şi cu o drastică diplomaţie în cazul de mai sus. Poemul cîştigător nu a fost sancţionat şi, după mine, pe bună dreptate pentru că este de departe mult mai bun decît cel la care face aluzie. În schimb, considerînd că un poem în context este oricînd valabil şi legitim ca haiku, pentru concursul kukai au precizat că este obligatoriu să fie menţionat şi poemul la care se face aluzie, după ce a fost obţinută în prealabil încuviinţarea autorului său. (Dificultăţi suficiente pentru a-i face pe doritori să renunţe la a trimite asemenea poeme în concurs.)

        Pentru depistarea cazurilor în care autorul (care nu procedează aşa) trimite un poem care seamănă cu un altul, organizatorii solicită vigilenţa participanţilor care pot semnala cazurile cît mai rapid după primirea listei poemelor pentru vot. Menajînd susceptibilităţile participanţilor, organizatorii susţin că în asemenea situaţii “este foarte rar un caz de plagiat”, iar autorul (susceptibil) poate opta pentru a-şi retrage poemul suspectat sau îl poate menţine fără numele său (anonim). În schimb, asemenea întîmplări ar putea înlesni compararea celor două poeme “astfel încît votanţii să poată comenta asemănările. Aceasta ne-ar putea ajuta pe toţi să discernem dimensiunea acceptabilă a asemănărilor  posibile în concurs şi dacă există sau nu încălcarea drepturilor de autor”.


        Este un mod decent de a evita un conflict şi a-l folosi ca un prilej de discuţii instructive şi constructive. Dealtfel, revistele de limbă engleză s-au preocupat de multă vreme de această problemă şi au şi propus un nume pentru haiku-urile în context (scrise uzînd de procedeul honkadori): déjà-ku (calc după déjà-vu, unde ku este numirea scurtă a haiku-ului în engleza americană).

Care este perspectiva japoneză a variaţiei aluzive  

        Într-un articol publicat în Simply Haiku, Waking from Zhuangzi’s Butterfly Dream? Plagiarism or Honkadori, Chen-ou Liu, taiwanez emigrat în Canada, încearcă să dea o idee despre felul diferit de cel occidental în care este văzută compunerea poemelor care fac aluzie la altele anterioare în viziunea poeţilor  japonezi. Pentru exemplificare foloseşte două poeme în context, unul al lui Buson şi altul, făcînd aluzie la el, al lui Shiki:


On the temple bell
has settled, and is fast asleep,
a butterfly.

Yosa Buson


On the temple bell
has settled, and is glittering,
a firefly

Masaoka Shiki


„Citit în contextul criticii literare occidentale – spune autorul -, poemul lui Shiki sau atinge limitele aluziei sau este este pur şi simplu condamnat ca derivat. Totuşi, citit în contextul tradiţiei poetice japoneze, semnificaţia culturală a kigoului şi în special a honkadori-ului, un concept care este aproape de un echivalent al aluziei occidentale, poemul lui Shiki îl recontextualizează pe al lui Buson astfel încît creează noi înţelesuri şi perspective.”

        Poemele scrise folosind procedeul honkadori sînt un mod de a conversa cu şi a aduce un omagiu autorului şi poemului la care se face aluzie. Noutatea nu este una a originalităţii (cu orice preţ) care ţine s-o rupă cu trecutul ci una care e mereu în dialog cu creaţia anterioară. În cazul de mai sus, aproape totul, ca structură şi expresie, rămîne la fel, fiind înlocuit doar fluturele cu licuriciul şi nemişcarea cu scînteierea. Păstrînd orizontul cultural-poetic al aşteptărilor cititorului, contrastele de mărime, culoare, soliditate, mobilitate, durabilitate, ca şi ameninţarea că oricînd clopotul ar putea începe să bată, Shiki schimbă kigo-ul (fluture – primăvară, licurici – vară) şi dinamismul poemului. Uşoara diferenţă este semnificativă pentru cititorul japonez care o apreciază tocmai ca o noutate delicată şi discretă. Gustul japonezului este grevat ideii că orice poem (tocmai pentru că este extrem de scurt) este doar parte a unui poem global scris şi savurat împreună. Şi e normal că importantă este nu doar diferenţa pe care o aduce ci şi modul în care se inserează în marele poem. Suspiciunea de plagiat (idee modernă şi individualistă) nu se susţine în această mentalitate.









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu