Un caz de
asemănare în concursul Shiki Monthly Kukai
Shiki Monthly Kukai face, în urma
ultimului concurs din mai 2012, următoarea înştiinţare: li s-a adus la
cunoştinţă că poemul cîştigător are serioase asemănări în construcţie, imagine
şi emoţia împărtăşită cu un altul publicat în 2007.
origami rose…
his fingers gently
unfolding me
his fingers gently
unfolding me
Margaret Dornaus
snowfall
his fingers slowly
unbutton me
Roberta Beary
his fingers slowly
unbutton me
Roberta Beary
Fără să spună nimic despre vreo
sancţionare a poemului cîştigător (pentru un eventual plagiat), se face
precizarea că:
“Aceasta este deci o reamintire făcută
autorilor că, în vreme ce e acceptabil ca în haiku să faci aluzie deliberată la
o altă creaţie, cînd o faceţi în acest kukai, ar trebui să faceţi cunoscut
poemul la care faceţi aluzie odată cu trimiterea poemului vostru şi, vă rugăm,
contactaţi-l şi pe autor sau pe deţinătorul copyright-ului pentru a primi de la
el încuviinţarea.”
Se adaugă de asemenea un punct în
regulamentul de participare:
“Pe parcursul votării, dacă observaţi o
similaritate între un poem listat pentru
vot şi un haiku citit de voi înainte, vă rog încunoştinţaţi-ne cît de
repede puteţi în aşa fel încît să putem încerca să rezolvăm problema. Aceasta este foarte rar un caz de plagiat
şi poate fi doar o aluzie făcută la un poem original. Chiar dacă
participantul la kukai nu doreşte să-şi retragă poemul, s-ar putea ca acesta să
fie inclus ca anonim în lista rezultatelor şi de asemenea să fie comparate
poemele astfel încît votanţii să poată comenta asemănările. Aceasta ne-ar putea
ajuta pe toţi să discernem dimensiunea acceptabilă a asemănărilor posibile în concurs şi dacă există sau nu
încălcarea drepturilor de autor.”
Ce este plagiatul
A plagia înseamnă a-ţi însuși, a copia
total sau parțial ideile, expresiile, operele etc. cuiva, prezentându-le drept
creații personale; a comite un furt literar, artistic sau științific.
Plagiatul
acuză intenţia flagrantă de furt, faptul că cel care abuzează de opera cuiva nu
aminteşte nicăieri sursa celor prezentate în creaţia sa. Altfel, el poate cita
fragmente sau pentru ideile inspirate fără a cita mot a mot poate da în subsol
sau la finele lucrării lui note bibliografice.
Plagiatorul
este cel prins cu mîţa-n sac. În textul lui se găsesc fragmente mai mari sau
mai mici care aparţin altui autor fără să fie însoţite de semnele citării. Sau
idei şi expresii ale altora fără să de în nicun fel de înţeles că ele nu i-ar
aparţine.
Plagiatul
este o infracţiune la legea drepturilor de autor. Dar literar există şi o
repetare servilă a ideilor şi metodelor predecesorilor nepedepsită de lege.
Epigonii sînt doar neputincioşi în a crea noul şi a se desprinde de tutela
maeştrilor.
În
ce priveşte haiku-ul, există mai multe circumstanţe care fac mai dificilă decizia asupra faptului că un poem este
sau nu un plagiat al altuia. Le enumăr:
·
existenţa
procedeului legitim honkadori,
variaţia aluzivă, care permite autorului să uzeze în poemul său de fragmente,
structură, temă asemănătoare (sau identică) cu un alt poem cunoscut pentru a improviza
pornind de la acestea un alt poem
·
simplitatea
deplină a limbajului folosit care face ca unele sintagme să fie atît de comune
încît să nu poţi declara că aparţin atît unui anume poem cît limbii uzuale
folosite de oricine spontan, zi de zi
·
incapacitatea
memoriei de a reţine poeme atît de scurte şi de nepretenţioase ca limbaj pentru
a putea evita posibilitatea de a nu cădea întîmplător şi involuntar peste
expresii folosite deja de alţii (pe care poate le-ai citit în haiku-uri dar ai
uitat că ai făcut-o)
Honkadori
“Honkadori
este folosirea de către un poet a unui cuvînt, a unei expresii a une idei de la
un poet renumit şi aducerea acestora în propriul poem într-o formă relativ
nouă, păstrînd elementele ce indică sursa. Este o practică curentă în poezia niponă.”
(Florin Vasiliu, Camelia Başta – Poezia
lirică japoneză, Valori estetice)
“În poezia japoneză, honkadori
este o aluzie la un poem mai vechi (care ar trebui în genere recunoscută de
potenţialii cititori) inclusă într-un
poem nou.”
“Strict vorbind, acesta e un termen
tehnic folosit pentru waka sau renga şi adoptat de asemenea, mai
tîrziu, pentru haikai-no-renga cu
reguli speciale de folosire. Prin urmare nu este cu adevărat un termen propriu
pentru haiku deşi a devenit uzual. Honka
din honka-dori înseamnă şi moto-uta,
însemnînd în original poem.
Honka-dori înseamnă a scrie un poem
nou cu aluzii la o honka (alt poem).
Cînd scrii un honkadori cu referire la un poem nu prea cunoscut, este bine să
menţionezi originalul, să-ţi precizezi intenţia de a scrie propria versiune şi
apoi să-ţi scrii mai jos poemul tău.
Astfel, cititorul va şti că nu este vorba de un poem de sine stătător ci de un
haiku în context.” (http://en.wikipedia.org/wiki/Honkadori)
Rezolvarea cazului în concursul Shiki
Organizatorii concursului Shiki au
procedat cu o desăvîrşită eleganţă dar şi
cu o drastică diplomaţie în cazul de mai sus. Poemul cîştigător nu a fost
sancţionat şi, după mine, pe bună dreptate pentru că este de departe mult mai
bun decît cel la care face aluzie. În schimb, considerînd că un poem în context este oricînd valabil şi
legitim ca haiku, pentru concursul kukai au precizat că este obligatoriu să fie
menţionat şi poemul la care se face aluzie, după ce a fost obţinută în
prealabil încuviinţarea autorului său. (Dificultăţi suficiente pentru a-i face
pe doritori să renunţe la a trimite asemenea poeme în concurs.)
Pentru depistarea cazurilor în care
autorul (care nu procedează aşa) trimite un poem care seamănă cu un altul,
organizatorii solicită vigilenţa participanţilor care pot semnala cazurile cît
mai rapid după primirea listei poemelor pentru vot. Menajînd susceptibilităţile
participanţilor, organizatorii susţin că în asemenea situaţii “este foarte rar
un caz de plagiat”, iar autorul (susceptibil) poate opta pentru a-şi retrage
poemul suspectat sau îl poate menţine fără numele său (anonim). În schimb,
asemenea întîmplări ar putea înlesni compararea celor două poeme “astfel încît
votanţii să poată comenta asemănările. Aceasta ne-ar putea ajuta pe toţi să
discernem dimensiunea acceptabilă a asemănărilor posibile în concurs şi dacă există sau nu
încălcarea drepturilor de autor”.
Este un mod decent de a evita un
conflict şi a-l folosi ca un prilej de discuţii instructive şi constructive.
Dealtfel, revistele de limbă engleză s-au preocupat de multă vreme de această
problemă şi au şi propus un nume pentru haiku-urile în context (scrise uzînd de
procedeul honkadori): déjà-ku (calc după déjà-vu, unde ku este numirea scurtă a
haiku-ului în engleza americană).
Care este perspectiva
japoneză a variaţiei aluzive
Într-un articol publicat în Simply Haiku, Waking from
Zhuangzi’s Butterfly Dream? Plagiarism or Honkadori, Chen-ou Liu, taiwanez
emigrat în Canada, încearcă să dea o idee despre felul diferit de cel
occidental în care este văzută compunerea poemelor care fac aluzie la altele
anterioare în viziunea poeţilor
japonezi. Pentru exemplificare foloseşte două poeme în context, unul al
lui Buson şi altul, făcînd aluzie la el, al lui Shiki:
On the temple bell
has settled, and is fast asleep,
a butterfly.
Yosa Buson
On the temple
bell
has settled,
and is glittering,
a firefly
Masaoka Shiki
„Citit în
contextul criticii literare occidentale – spune autorul -, poemul lui Shiki sau
atinge limitele aluziei sau este este pur şi simplu condamnat ca derivat.
Totuşi, citit în contextul tradiţiei poetice japoneze, semnificaţia culturală a
kigoului şi în special a honkadori-ului, un concept care este aproape de un
echivalent al aluziei occidentale, poemul lui Shiki îl recontextualizează pe al
lui Buson astfel încît creează noi înţelesuri şi perspective.”
Poemele scrise folosind procedeul
honkadori sînt un mod de a conversa cu şi a aduce un omagiu autorului şi
poemului la care se face aluzie. Noutatea nu este una a originalităţii (cu
orice preţ) care ţine s-o rupă cu trecutul ci una care e mereu în dialog cu
creaţia anterioară. În cazul de mai sus, aproape totul, ca structură şi
expresie, rămîne la fel, fiind înlocuit doar fluturele cu licuriciul şi
nemişcarea cu scînteierea. Păstrînd orizontul cultural-poetic al aşteptărilor
cititorului, contrastele de mărime, culoare,
soliditate, mobilitate, durabilitate, ca şi ameninţarea că oricînd clopotul ar
putea începe să bată, Shiki schimbă kigo-ul (fluture – primăvară, licurici –
vară) şi dinamismul poemului. Uşoara diferenţă este semnificativă pentru cititorul
japonez care o apreciază tocmai ca o noutate delicată şi discretă. Gustul
japonezului este grevat ideii că orice poem (tocmai pentru că este extrem de
scurt) este doar parte a unui poem global scris şi savurat împreună. Şi e
normal că importantă este nu doar diferenţa pe care o aduce ci şi modul în care
se inserează în marele poem. Suspiciunea de plagiat (idee modernă şi
individualistă) nu se susţine în această mentalitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu